dictionar roman englez

îngăduitor


  1. ÎNGĂDUITÓR, -OÁRE, îngăduitori, -oare, adj. Care îngăduie (1); p. ext. care iartă ușor, tolerant, răbdător; concesiv, indulgent. ♦ Blând, bun. [Pr.: -du-i-] – Îngădui + suf. -tor.
  2. Sinonime: ÎNGĂDUITÓR adj. 1. v. iertător. 2. v. bun. 3. v. con-cesiv. 4. v. înțelegător. 5. bun, cumsecade, înțelegător, omenos, (înv.) omenit. (Ce om ~!)
  3. Antonime: Îngăduitor – neîndurat
  4. Ortografie: îngăduitór adj. m. (sil. -du-i-), pl. îngăduitóri; f. sg. și pl. îngăduitoáre
  5. //dexonline.ro/search.php?cuv=ingaduitor

Exemple pentru îngăduitor

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro