îngăduitor
- ÎNGĂDUITÓR, -OÁRE, îngăduitori, -oare, adj. Care îngăduie (1); p. ext. care iartă ușor, tolerant, răbdător; concesiv, indulgent. ♦ Blând, bun. [Pr.: -du-i-] – Îngădui + suf. -tor.
- Sinonime: ÎNGĂDUITÓR adj. 1. v. iertător. 2. v. bun. 3. v. con-cesiv. 4. v. înțelegător. 5. bun, cumsecade, înțelegător, omenos, (înv.) omenit. (Ce om ~!)
- Antonime: Îngăduitor – neîndurat
- Ortografie: îngăduitór adj. m. (sil. -du-i-), pl. îngăduitóri; f. sg. și pl. îngăduitoáre
Exemple pentru îngăduitor
- Nu-i cerem viitorului decât să fie îngăduitor cu zâmbetul. (Vasile Ghica)
» mai multe citate despre ingaduitor...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia