confirmare
- CONFIRMÁRE, confirmări, s.f. Acțiunea de a confirma și rezultatul ei; întărire, adeverire. ♦ Declarație prin care o persoană, îndreptățită să ceară anularea unui act, îl recunoaște valabil. ♦ Aprobare a unui act sau a unei măsuri procedurale de către organul competent. – V. confirma.
- Sinonime: CONFIRMÁRE s. 1. adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, probare, probă, (livr.) coroborare. (~ celor arătate.) 2. (JUR.) consacrare, consfințire, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, validare, (înv.) sacrare. (~ a unei legi.) 3. (JUR.) întărire, recunoaștere, validare. (~ unui deputat.)
- Antonime: Confirmare – dezmințire, infirmare
- Ortografie: confirmáre s. f., g.-d. art. confirmării; pl. confirmări
Exemple pentru confirmare
- Dacă tu știi că faci bine ceea ce faci, dacă ai această confirmare în tine, atunci nimeni nu te poate întoarce din drum... indiferent de ce zic ei. (Barbara McClintock)
» mai multe citate despre CONFIRMARE...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia