o
- O1 s.m. invar. A optsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală cu deschidere (4) mijlocie, rotunjită (2), din seria posterioară).
- O2 interj. 1. Exclamație (emfatică) folosită în invocații și în apostrofe. 2. Exclamație care exprimă diverse stări emotive: mirare, admirație, mulțumire, dorință, mâhnire etc. 3. Exclamație care precedă și întărește o afirmație, o constatare. – Onomatopee.
- O3 art. nehot. V. un.
- O4 num. card. V. unu.
- O5 adj. nehot. V. un2.
- Sinonime: O interj. v. of.
- Ortografie: O, o s. m. invar.
- Ortografie: o interj.
Exemple pentru o
- Ai avut o idee grozavă!
- Așa o fi!
- Așa o fi.
- Așteaptă o clipă!
- Când ești furios, numără până la o sută!
- Când spun eu o vorbă, așa e.
- Când spun eu o vorbă, așa se face.
- Că o să-ți și tină de cald!
- Dă-te la o parte din calea mea!
- Dă-te la o parte!
- E o bună afacere!
- E o bătrânică foarte drăguță.
- E o bătrânică foarte simpatică.
- E o carieră de viitor!
- E o idee foarte bună.
- E o mare rușine!
- E o nebunie!
- E o prostie!
- E o slujbă de viitor!
- E o veste bună!
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia